Mi-am făcut model de viaţă din bunii şi străbunii mei din lumea muntelui căreia îi aparţin. În fiecare om trăieşte o lume interioară care prinde rădăcini comunică cu generaţii ale neamului de mult plecaţi.
Aşa se naşte un freamăt pe care tu îl percepi cu credinţa ta şi-l porţi ca haină în faptele tale. De ce cântă omul?! Dintr-o imensă nevoie de comunicare, frumoasă şi sinceră cu semenii lui.
Legătura între frumuseţe şi cântec este fundamentală. Cântecul vine din interior şi te luminează, dând o expresie cerească chipului. Vine să întregească totul, aşa cum voalul miresei întregeşte nunta.
Voi cânta şi voi sluji cântecul până la moarte, spre mulţumire lui Dumnezeu că m-am născut din acest neam trudit de la munte.
Cântecul m-a purtat să cunosc o lume, să port cu mine chipul oamenilor frumoşi şi neamului nostru. O viaţă am scormonit să găsesc, să creez firul cântecului. Poate am reuşit?
Atunci când sufletul profund al omului de la coarnele plugului te ascultă cu înfiorare înseamnă că drumul tău merge către Dumnezeu…

Sunt peste trei decenii de când o cunosc pe Angelica Stoican, o tânăra îndrăgostită de muzică populară a satului ei, ca şi de numeroasele şi frumoasele obiceiuri practicate de localnici cu dragoste şi respect pentru tradiţie, an de an.

Am cunoscut-o pe Angelica în satul ei, Prejna, ca pe o tânăra frumoasă dar timidă, care mi-a declarat că ştie să cânte, dar... nu îndrăzneşte.

În urma constatării pe care am făcut-o în legătură cu talentul ei muzical, la sfatul meu, s-a prezentat la concursul Floarea din Grădină, unde a obţinut trofeul, toţi membrii juriului remarcând vocea ei frumoasă, caldă, bogat expresivă.

Repertoriul ei conţine toate genurile folclorice, ea fiind una dintre reprezentantele de frunte ale stilului local mehedinţean...

Nu mi-amintesc să fi ținut in mâini (și să fi răsfoit cu copleșitoare încântare) o apariție editorială asemenea celei cu care m-ați onorat: Rădăcini și ravenic - baladă și cântec, obiceiuri și legende din Plaiul Muntelui Mehedinti, vol. I. Vă mulțumesc și va felicit pentru acest dar unic în peisajul editorial actual: o carte ,,de autor", în condiții grafice excepționale!

Radioul public v-a fost alături înca de la primii pași (1974 - primele înregistrări) și sunt mândră de acest lucru.

Spune o prietenă de-a dumneavoastra de suflet: ,.... ravenic - cuvânt de-acasa insemnand izvoraș, unde coboara sa se racoreasca privighetorile'... În țara aceasta - "Gradina Maicii Domnului" - "privighetoarea Mehedințiului" va gasi vesnic un izvoraș sa-și astampere setea... sau pasurile... sau ranile... sau dorurile toate!    

Cu nespusă prețuire,
Maria Țoghină
Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune

Elle commence a chanter dés son enfance ; remarquée par une tres grande ethnomusicologue, elle se dédie a la musique populaire de son Département et de sa commune, elle recueille des mélodies de divers genres.

L'interpréte roumaine fait vivre profondément les chansons en conservant un style put et encore elle sait transmettre a des sensibilités et convaincre le message idéologique et artistique des morceaux présentés.

Elle connaît un vaste répertoire de différents genres: Doina, le genre a forme libre et improvisée sur la base de quelques formules archaiques, chant d'amour, de tristeese, d'admiration pour la nature et de douleur. Autre genre, Colinde pour les fetes de Noël et de Nouvelle Année, des souhaits pour la famille et pour sa maison.

After 1989, it was Luxemburg and Belgium, and Atlanta USA (1996).
Upon recommendation of Prof. Emilia Comisel, in 1986, I was nominated for an index for remarkable cultural activity (The Woman’s Profile in Music Industry) — Cambridge.

The well known columnist from Le Monde daily newspaper, mr. Aim Paxcs, was writing among other thing: “A voice you rarely can find in Europe. The sound of Angelica Stoican, born at the foot of the Carpathians, makes distinction and detached itself, in an exceptional way, from all the voices known by now.” (From the Time’s Chronicles).